Mituri Comune despre Tipurile de Personalitate

Tipurile de Gândire nu sunt reci și fără emoții. Experimentează bucurie, tristețe, mânie și iubire la fel ca toată lumea. Distincția T/F este despre ceea ce dai prioritate când iei judecăți: Gânditorii tind să sublinieze consistența logică și analiza obiectivă, în timp ce Sentimentaliștii se concentrează mai mult pe modul în care deciziile afectează oamenii și dacă se aliniază cu valorile personale.

De exemplu, când se ocupă cu un angajat cu performanțe slabe pe termen lung, un INTJ (tip de Gândire) ar putea gândi "urmărirea regulilor este cea mai corectă abordare," în timp ce un INFJ (tip de Sentiment) ar putea considera "ce înseamnă asta pentru ei personal?" Dar aceasta nu înseamnă că INTJ nu pasă angajatul — pur și simplu procesează situația diferit.

De fapt, mulți Gânditori au vieți emoționale interne bogate; pur și simplu nu exprimă emoțiile exterior obișnuit. Ar putea prefera să-și arate grija prin acțiuni mai degrabă decât cuvinte. Egalarea "rațional" cu "fără sentimente" este una din cele mai mari greșeli în citirea tipurilor de Gândire.

Teoria tipurilor tratează adesea preferințele de bază ca relativ stabile la vârsta adultă. Este o afirmație în interiorul cadrului, nu dovada că o persoană e închisă într-o cutie. Abilitățile, rolurile și confortul în situații concrete se pot schimba fără ca asta să fie o schimbare de tip măsurată.

Codurile de patru litere se pot schimba și pentru că un scor e aproape de un prag, pentru că răspunsurile variază cu starea de spirit sau formularea, sau pentru că instrumentul e imperfect. OpenJung nu a publicat rezultate test–retest pentru această versiune, testul rapid sau traduceri. Cifrele altor chestionare nu se aplică aici decât dacă sunt citate același eșantion, același interval și același instrument.

Procentele de dimensiune de pe acest site sunt poziții pe intervalul de scor, nu flexibilitate, abilitate sau probabilitatea unui tip corect. Un rezultat aproape de mijloc este incert. Compară descrierea cu o situație reală, inclusiv părțile care nu se potrivesc.

Aceasta este poate cea mai răspândită concepție greșită despre tipurile de personalitate. Introversiunea (I) nu egală timiditate, anxietate socială sau abilități de comunicare slabe. În mod similar, Extraversiunea (E) nu egală a fi vorbăreț, încrezător sau social abil.

Introvertații se reîncarcă prin solitudine și au nevoie de timp liniștit pentru a se "reîncărca" după interacțiune socială prelungită. Extravertații sunt opusul — câștigă energie din interacțiunea cu alții și se simt drenați atunci când sunt singuri prea mult timp. Aceasta este o diferență în managementul energiei, nu competență socială.

Mulți introvertați se descurcă excelent în situații sociale — pot fi vorbitori remarcabili, oameni de vânzări sau organizatori de evenimente. Doar au nevoie de timp singur pentru a se recupera după activități sociale aglomerate. Un extravert, chiar dacă se simte nervos sau timid, se va simți totuși energizat într-o mulțime. Înțelegerea acestei distincții ne ajută să-ne gestionez mai bine energia și reduce judecata incorectă a celorlalți.

MBTI® diferă fundamental de astrologie. Astrologia se bazează pe poziții astronomice la naștere cu niciun mecanism cauzal verificabil. MBTI® provine din teoria tipurilor psihologice din 1921 a lui Jung, măsurând preferințe psihologice observabile cu logică teoretică corentă.

Cu toate acestea, MBTI® se confruntă cu controverse în psihologia academică. Criticile principale includ: fiabilitatea test-retest nu este ideală, trăsăturile de personalitate sunt mai probabil continue mai degrabă decât categorii binare, și codurile din patru litere pot simplifica prea mult complexitatea personalității. Aceste critici au merit.

Poziția OpenJung este: MBTI® este un cadru valoros de autoconștientizare care ajută oamenii să înțeleagă diferențele dintre ei și alții, facilitând comunicarea și munca în echipă. Cu toate acestea, nu ar trebui folosit pentru decizii de angajare, judecăți de capacitate sau ca scuză pentru comportament. Gândește-te la el ca la o oglindă pentru autoreflecție, nu o etichetă care te definește.

"INTJ-ii ar trebui să fie oameni de știință, ESFP-ii ar trebui să fie actori" — deși astfel de declarații au o anumită valoare de referință, a le trata ca reguli de planificare de carieră este înșelător.

În primul rând, există variație enormă în interiorul fiecărui tip. Doi ENFP-uri ar putea avea abilități, interese și valori complet diferite. În al doilea rând, succesul în carieră depinde de mulți factori: abilități profesionale, efort, oportunitate, relații și mai mult — tipul de personalitate este doar o bucată. Al treilea, mulți oameni se descurcă excelent în cariere "nepotrivite" — campioni de vânzări introvertați, programatori extravertați, directori creativi de tip Senzație. Exemplele abundă.

Modul corect de a folosi informația de tip este: înțelege care medii de lucru te fac să te simți mai satisfăcut sau drenat, și gândește-te cum să exploatezi punctele tale forte și să aborzi punctele slabe în rolul tău actual. Folosește-o pentru a crește autoconștientizarea, nu pentru a restrânge opțiunile. La urma urmei, ești o persoană completă, nu un cod din patru litere.